Săptămâna Mare

De fapt, tu pentru cine ești mai bun? Hai, am înțeles, dar n-am fost de acord, că tot ce întreprinzi e de fapt o mascaradă pentru a te face remarcat, pentru a ieși din anonimat, a atrage atenția, dar aștepți o recompensa, fie ea și spiritiuală, pentru simplu fapt că ai fost mai bun? Adică nu ești mai bun pentru tine, pentru echilibrul tău? Esti bun pentru alții? Bizar!

E tare ciudată săptămâna asta, restricții peste restricții. N-ai voie aia, nu trebuie să faci ailaltă pentru că-i Săptămâna Mare. Hei, wake up! Adică tot anul pot fi un criminal in serie sau mai știu eu ce alt denaturat, dar dacă țin un regim alimentar si ling zilnic un tablou timp de-o săptămână gata, s-a zis cu pornirile mele nefirești și pe deasupra sunt si bine văzut de babe. WTF?! Nu, nu sunt ateu, v-am mai spus că sunt agnostic oarecum și din inerție strămoșească cred în Dumnezeu in felul meu, dar nu sunt un practicant religios de conjunctură. Eu aleg să fiu echilibrat, nu-mi plac șocurile, nici măcar cele spirituale și mai cred că doar un labil psihic poate fi duminică un bulangiu notoriu, iar luni, pentru că-i Săptămâna Mare să devină un puritan desăvârșit.Prefer să fiu ce-am fost o viață-ntregă, un gică contra autentic și îmi asum faptul că, in nemernicia mea, am încălcat regulile lumești și am fost la fel de bun, sau mă rog, mai puțin bun, pe tot parcursul anului.

1,9178% dintr-un an reprezintă procentajul tău de superbunănate. Atât înseamnă cele 7 zile în care te-nchini ca un disperat la fiecare cruce din parbriz și-ți umpli mațu’ cu pate și cașcaval de post. Cam puțin pentru un bilet la VIP in Rai?! Sau poate te bazezi pe faptul ca Dumnezeu are cataractă in celelalte 358 de zile ale anului și nu te vede!

Hmmm… Funny moments!