Loc de dat cu capu’

Sunt uman, procedez la fel ca toti ceilalti, un profitor, dar imi recunosc defectele si greselile, iar recunoasterea greselilor e primul pas catre rezolvarea problemelor sau ma rog, cum ar spune un lingau de icoane, catre “iertarea pacatelor”.
“Traim vremuri grele: copiii nu-si mai asculta parintii si orice prost crede ca poate sa scrie o carte” spunea Cicero. Dar de unde stia Cicero ca aceste cuvinte vor deveni pecetea de pe fruntea unei natiuni. Da, oameni buni, traim vremuri grele, in care cenzura a devenit un mod de viata, o metoda de supravietuire, iar pupatu-n cur o metoda individuala de sporire a nivelului de trai. E incredibil ce se-ntampla, e incredibil ca niste voturi refuza sustinut si constant sa redevina oameni, sa se spele de cerneala aferenta stampilei si sa-si recapete coloana cerebrala. Stiu, imi veti spune ca saracia ne-a dezumanizat! Scuze, la asta ne-am priceput intotdeauna, la scuze si la vaicareli…

Stiu, poate parea evaziva incercarea mea de verticalizare a societatii asteia cocosate, dar haideti sa ne redesenam un sistem de valori sanatos, hai sa nu mai balim la averi obtinute prin sarutul anusian, hai sa nu mai promovam cretini in fruntea comunitatilor, hai sa nu ne mai bucuram ca niste dobitoci de micsorarea TVA-ului la paine si de cresterea subventiei la caldura acordata in preajma alegerilor prezidentiale, hai sa nu mai toleram incapacitatea de absorbtie de fonduri europene, sa nu ne mai bucuram de tot felul de programe de finantare guvernamentale acordate cu dedicatie, hai sa-i ingropam pe prosti si pe incompetenti, hai sa ne recapatam demnitatea si mandria, haideti sa transformam Romania intr-un mare blog in care sa ne spunem ideile, haideti sa pornim la verticalizarea tarii. Putem oare?