Revizorul

Despre actori nu va pot spune prea multe, nu-s un critic, asa ca nu-mi pot da cu parerea ca ala a fost asa, iar ala a fost mai putin asa. Mie mi-a placut in special Mihai Constantin, dar repet, nu sunt vreun erudit al teatrului asa ca parerea mea poate fi subiectiva.

Piesa in schimb, genial de altfel, m-a pus pe ganduri. Ma gandeam asa ca noi astia din zona asta a Europei n-avem nicio sansa, nicio speranta de mai bine. Se pare ca bagajul genetic e mult peste dorinta de a avea o viata mai buna. E incredibil cum un text scris in 1836 poate fi perfect adaptat zilelor noastre, iar cand zic perfect nu exagerez cu nimic.

Personajele lui Gogol parca ar fi desprinse din viata noastra, din orasul nostru, o similitudine incredibil de infricosatoare si totodata deznadajduitoare. Am ras bine, dar in final la intrebarea primarului din piesa

De cine radeti?

am primit din gura aceluiasi edil un raspuns cat se poate de devastator care m-a si pus pe ganduri,

De voi radeti!

Si da, chiar de noi radeam pentru ca nu s-a schimbat nimic de atunci, de acum 178 de ani, nimic. Aceeasi oameni, aceleasi metehne, aceleasi temeri, aceleasi apucaturi, s-a pastrat totul intact, neatins.

Deci, mai putem spera?